Schimbările climaterice, isterie ori preocupări legitime?


Practic a devenit imposibil să nu vedem, zilnic, măcar un singur titlu în mass media privind schimbările climaterice. Intrăm online și titlurile privind subiectul ne iau cu asalt. Weekendul trecut a fost mai mult decât saturat cu articole privind subiectul.

Activista suedeză în domeniul schimbărilor climaterice, adolescența Greta Thunberg, a fost în primul rând la marșul pentru prevenirea schimbărilor climaterice care a avut loc la New York, și proteste similare au avut loc în Europa, Japonia și Corea de Sud.

Iar azi, începe la New York the UN Climate Change Summit, adică Conferința la Nivel Înalt privind Schimbările Climaterice. Subiectul fiind de mare și crescândă actualitate, voi încerca din când în când să comentez asupra lui.

În opinia mea, materialele constante care se publică privind schimbările climaterice, rapoartele, conferințele, sumele enorme care sunt alocate pentru studierea fenomenului, cursurile universitare, manualele școlare care discută subiectul, dovedesc că secularismul se transformă tot mai pregnant într-o religie cu doctrine imuabile și rigide asemenea religiilor tradiționale care posedă doctrine și teologii specifice.

Privind schimbările climaterice, teologii dacă vreți, ai noii doctrine, sunt oamenii de știință. Zgomotul excesiv la care suntem supuși zilnic privind subiectul denotă o isterie globală, la modă pentru o vreme, care generează o atmosferă apocaliptică.

Îmi sprijin afirmația cu argumentele economistului american Martin Weitzman, fost profesor de științe economice la Harvard University. Am auzit despre el doar recent, cu prilejul suicidului lui, la vârsta de 77 de ani, economistul punându-și capăt zilelor fiind îngrijorat că își pierde acuitatea mintală și intelectuală.

https://www.nytimes.com/2019/09/04/business/energy-environment/martin-weitzman-dead.html

Cu mai bine de 10 ani în urmă englezul Nicholas Stern a publicat un studiu de aproape 600 de pagini în care atenționa asupra schimbărilor climaterice și a costurilor imense care, presupunea el, vor fi generate de schimbările climaterice. Studiul este intitulat „Review on the Economics of Climate Change.”

La polul opus se află Weitzman, care opinează, tocmai invers, că (1) cele mai serioase modificări climaterice (cum ar fi inundații, secete, distrugerea agriculturii și epidemii necontrolabile) nu vor fi nici catastrofale și nici nu se vor produce curând ci peste decenii ori chiar secole; și (2) efectul financiar al schimbărilor climaterice nu va fi unul de impact.

Invesțiile financiare și acțiunile propuse (de exemplu impozitele în creștere pe emisiile auto ori industriale, ori impozitele pe fermierii care cresc vite) nu sunt justificate. ONU de exemplu propune o taxă mondială de 0,5% din venitul fiecărui locuitor al planetei pentru prevenirea modificărilor climaterice. Iar în Danemarca a fost propusă o taxă de 100 de euro pentru fiecare vită crescută de fermieri pentru că vitele sunt mari consumatoare de verdeață (adică “distrug” planetă) și emit bioxid de carbon în cantități uriașe.

Sfatul lui Weitzman este să nu intrăm în panică privind schimbările climaterice și ne asigură că în câteva decenii ori secole când schimbările climaterice vor fi dovedite și simțite (dacă vor fi) costurile pentru rectificarea impactului lor nu vor falimenta generațiile care vor veni după noi. E mai potrivit, spune el, să ne focalizăm pe combaterea poluării care, conform Organizației Mondiale a Sănătății, cauzează anual moartea a 8 milioane de persoane în toată lumea, pe când malaria, temperaturile extreme și malnutriția, doar 250 000 de decese anuale.

Sursa: https://www.facebook.com/407413792695356/posts/1946062835497103/

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.