Nu prin testament

Nu prin testament, în scris,

Lași copiilor avere,

Încă de pe când trăiești,

Lasă-le ce Domnu-ți cere!

Lasă-le ale tale fapte,

Sfintele învățături,

Nu bordeiul ce-o să ardă,

Ci lumina din Scripturi!

Lasă-le ceva temeinic

Ce-i bazat pe Dumnezeu!

Nu-ale tale combinații

Care sunt de la cel rău.

Lasă-le-amintirea vie

Cum adesea te rugai,

Postul, dragostea de oameni

Și cântarea ce-o cântai.

Lasă-le pacea din casă,

Armonia și iubirea,

Iertarea, mila, sfințirea,

Zâmbetul, neprihănirea!

Lasă-le bunăvoința

Care-i rară pe pământ,

Lasă-le exemplul tău,

Vorbele, curatul gând!

Lasă-le cu drag alinul

Încurajarea de tată,

Mângâierea sufletească,

Lasă-le haina-ți curată!

Lasă-le studiul din Carte,

Nu bancul și gluma morții,

Dacă vrei să-i ai pe Cale,

Ca fecioare-n ceasul nopții!

Lasă-le glasul duios

Care ‘nalță osanale!

Nu un ton mereu nervos

Care seamănă crispare!

Lasă-le un trai decent,

Mulțumirea sufletească,

Ascultarea de Isus,

Înfrânarea cea firească!

Lasă-le, la mic, la mare,

Tuturor credința vie

Ca să-i ai pe toți cu tine

La un loc, în veșnicie!

Daniel Hîrtie

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.