Pe scenele lumii amare

Pe scenele lumii amare

Nu-i loc de slujit Lui Hristos!

Aplauzele păcătoaselor palme

Nu-s pentru omul credincios!

Ați cam uitat că viața asta

E o arenă pentru jertfă,

Nu privilegiu de-a ajunge

Printre sodomiți vedetă!

Se pare că suntem departe

De realitatea creștinească,

Nu poți sluji la doi stăpâni,

Să fii și sfântă și lumească!

Ar fi putut Hristos s-aleagă

În loc de iesle, un palat,

Putea să nu accepte crucea,

Nici judecata lui Pilat!

Dar a ales salvarea noastră

Plătind cu viața pentru noi,

Cu siguranță, nu s-ajungem

Pe scena lumii mari eroi!

Când El, trimisul cel din slavă

Acceptă moartea răstignirii,

Noi rătăcim pe calea largă

Numind-o „calea mântuirii!”

Cine e gata să mai rabde

Ocară pentru sfântul nume,

Când noi ne cerem drepturile

Cerșind aplauze din lume?

Prea jos e coborât nivelul

A tot ce-nseamnă creștinism!

Ne scăldăm în ape tulburi

Acceptând orice compromis!

Voiești să stai lângă Hristos

Sau lângă marele Caiafa?

De ce vrei să pari creștin

Avându-l prieten pe Baraba?

Nu se poate să fii oaie

Și-n același timp și capră,

Dintre cele două, care

La răpire-n ceruri pleacă?

Daniel Hîrtie

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Pe scenele lumii amare

  1. Mulțumesc frate Daniel

    Apreciază

Comentariile sunt închise.