Cerșetor și impostor: De ce lacrimile nu se șterg cu bancnote

„De la pastor la cerșetor“ este povestea unui pastor american care urma să preia o biserică newyorkeză cu nu mai puţin de 10.000 de membri. În ziua învestirii, Steepek s-a îmbrăcat în haine ponosite și, cu aspectul unui om al străzii, s-a învârtit prin preajma bisericii în timp ce credincioșii se adunau pentru serviciul divin. Pastorul deghizat s-a apropiat de oameni cerându-le bani ca să își ia de mâncare, dar nimeni nu i-a oferit nimic. Din miile de credincioși care au trecut pe lângă el doar trei i-au adresat un cuvânt de salut.

La ora începerii slujbei, pastorul a intrat în biserică și s-a așezat pe unul dintre rândurile din faţă. Curând, unul dintre responsabilii de sală l-a invitat discret să se așeze mai degrabă pe un rând din spate, ceea ce pastorul a și făcut. Programul s-a desfășurat apoi ca de obicei, în tihnă, până la momentul în care prezbiterul care coordona serviciul divin a anunţat cu pompă că îl invită la amvon pe noul pastor. Oamenii au început să aplaude entuziaști, însă, după doar câteva secunde, toată sala s-a cufundat în liniște, fiindcă spre amvon se îndrepta nimeni altul decât omul străzii.

Tăcerea care s-a așternut a devenit apăsătoare ca o sentinţă atunci când, ajuns la microfon, Steepek s-a adresat audienţei citând un pasaj biblic din Evanghelia după Matei:

Când Fiul Omului va veni în slava Sa, împreună cu toţi îngerii, atunci El Se va aşeza pe tronul slavei Sale şi toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii aşa cum desparte păstorul oile de capre şi va pune oile să stea la dreapta Lui, iar caprele, la stânga. Apoi Împăratul le va zice celor din dreapta Lui: – Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu; moşteniţi Împărăţia care a fost pregătită pentru voi de la întemeierea lumii! Căci Mi-a fost foame şi Mi-aţi dat să mănânc, Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat să beau, am fost străin şi M-aţi primit între voi, am fost gol şi M-aţi îmbrăcat, am fost bolnav şi M-aţi vizitat, am fost în închisoare şi aţi venit pe la Mine. Atunci cei drepţi Îl vor întreba: – Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci, sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit între noi, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Şi când Te-am văzut noi bolnav sau în închisoare şi am venit pe la Tine?! Iar Împăratul le va răspunde: – Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aşa unora dintre cei mai neînsemnaţi dintre aceşti fraţi ai Mei, Mie Mi-aţi făcut! (Matei 25: 31-40)

Pastorul și-a continuat predica povestind bisericii cum a fost tratat în acea dimineaţă. Oamenii au lăsat capetele în jos de rușine, iar unii au început chiar să plângă.

Poveștile în care vrem să credem

Mulţi au rezonat cu această întâmplare și au împărtășit-o cu prietenii lor. Sursa articolului, bloggerul „P-Dub“, spunea pe blogul lui că unii au fost atât de mișcaţi de poveste, încât i-au scris mărturisindu-i că i-a făcut să se simtă răzbunaţi sau, din contră, vinovaţi.

Doar o minoritate dintre cei care au reacţionat la poveste au mers însă mai departe, verificând dacă povestea este reală sau nu. Și au descoperit că nu este. Scenariul este fictiv, pastorul la fel, iar în fotografia atașată iniţial poveștii apare, de fapt, un om al străzii din Marea Britanie (ulterior au apărut și fotografii ale altor indivizi). „P-Dub“ nu lăsase niciun indiciu pe site care să semnaleze că povestea nu este adevărată. Și nici nu avea dreptul să republice imaginea bărbatului fără adăpost. Toate acestea avea să le mărturisească într-o postare ulterioară, după ce întâmplarea fusese deja accesată, potrivit relatării lui, de peste 8 milioane de ori și după ce intrase în atenţia presei internaţionale cu ajutorul unor publicaţii precum The Examiner și Huffington Post. Jurnaliștii care au investigat veridicitatea poveștii au descoperit nu doar că aceasta nu este reală, ci că nu este nici măcar originală. Autorul Charles Monroe Sheldon a scris o istorie foarte similară în cartea sa intitulată Pe urmele Lui: Ce ar face Iisus?, în 1897. Un experiment efectuat la prestigioasa universitate Princeton, în 1970, a replicat, de asemenea, povestea. Iar reverendul metodist Willie Lyle, din Clarksville, Tennessee (SUA), a încercat chiar vara trecută o experienţă similară, trăind patru zile ca om al străzii și prezentându-se ca atare în prima lui zi de predicare la o biserică nouă. Însă, în contrast cu scenariul poveștii lui Steepek, Lyle a obţinut un răspuns bun: din cei 200 de membri care participau la serviciul divin, 20 s-au oferit să îi dea ceva de mâncare, bani ori alte lucruri.

Constatarea că pastorul Steepek nu era de găsit niciunde, deși se presupunea că păstorește o megabiserică de 10.000 de membri, ar fi trebuit să fie un indiciu puternic al faptului că povestea nu este reală. În schimb, faptul că mulţi oameni au luat drept adevărată întâmplarea aceasta este o exemplificare foarte bună a efectelor unei erori de gândire pe care psihologii au catalogat-o drept „distorsiune de confirmare“. Oamenii se înconjoară de informaţii care se potrivesc cu părerile sau convingerile lor. De obicei, ne plac persoanele care gândesc la fel ca noi (dacă suntem de acord cu părerile, convingerile cuiva, atunci este foarte probabil să devenim prieteni). Acest lucru înseamnă că, în mod inconștient, ignorăm sau evităm ceea ce nu se potrivește cu propriile păreri. Distorsionăm realitatea pentru a obţine o confirmare atunci când, în mod proactiv, căutăm informaţii care să ne valideze convingerile pe care le avem deja. Un studiu din anul 2009, de la Universitatea de stat din Ohio, a arătat că, atunci când citim un eseu, spre exemplu, care merge pe aceeași linie de gândire cu a noastră, vom petrece cu 36% mai mult timp parcurgându-l decât dacă acesta ar conţine idei, concepte care ar veni în contradicţie cu părerile noastre.

Citiți mai mult accesând:

https://semneletimpului.ro/social/cersetor-si-impostor-de-ce-lacrimile-nu-se-sterg-cu-bancnote.html

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Cerșetor și impostor: De ce lacrimile nu se șterg cu bancnote

  1. opreaelena337yahoocom zice:

    Dumnezeu să se indure de, noi toti să iubim cu dragoste a, lui Cristos Amin!

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.