La doar 29 de ani, căsătorit abia de un an și-un pic, in urma unui atac cerebral Flaviu ne-a parasit subit! Câtă tristețe, cât oftat, câte intrebări la care nu găsim acum răspuns…
Iubit de biserică, părinți, prieteni, colegi, dar mai ales iubit de soția Irina cu care au un bebeluș de 3 luni, pare greu de acceptat ca viața poate fi așa nedreaptă! Si totuși, azi am invatat ceva. Cănd cel mic a fost adus printre cei mari, el n-a facut altceva decat ceea ce stie el cel mai bine; sa ne ofere un zâmbet dulce, o privire gingașă, o strigare caldă însuflând in noi (cei mari) mai multa incredere si speranță in D-zeu! Rom 8;28 totuși ramâne valabil (intodeauna)!

“In comparație cu Veșnicia, viața aceasta ține doar o secundă. Dar de felul cum trăim aceasta secundă depinde intreaga Vesnicie! ”