Egoismul noua religie mondială

Diavolul ne pândește, încercând să dărâme, să distrugă relația noastră personală cu Dumnezeu. Pentru a cuceri inimile noastre, el se folosește de PĂCAT, PLĂCERI interzise și POFTE, în esență aceeași stare de revoltă împotriva Creatorului și a creației. De când a intrat păcatul în lume, avem de-a face cu egoismul, de fapt, căderea în păcat a pornit și a fost inițiată de Satan, ucigașul, vicleanul, ispititorul.

Lucifer a voit pentru sine mai mult decât a AVUT și avea suficient de mult. Lucifer era un heruvim (Ezechiel 28:3) ocrotitor, ajunsese la cea mai înaltă desăvârșire, era plin de înțelepciune și desăvârșit în frumusețe. Dorința de înșelare și egoismul, l-au aruncat din Cer (Isaia 14:12). Ascuns sub chipul șarpelui, el a insuflat primei famili dorința de a avea mai mult, de a cunoaște mai mult, cu toate că aveau:

Toată grădina Edenului;

Trecere liberă la Dumnezeu;

Timp special de întâlnire cu Dumnezeu.

Din acel moment al căderii în păcat, omul:

– Pierde frumusețea caracterului;

– Pierde puterea și autoritatea;

– Pierde părtășia directă cu Dumnezeu în răcoarea dimineții.

Păcatul robește, aducând:

Ruperea;

– Răsturnarea valorilor;

– Răstălmăcirea vorbelor;

– Rătăcire;

– Ruinarea vieții.

Relațiile umane devin DIFICILE atunci când EUL se află mai

presus de TU! Cultura modernă este invadată de egoism, totul se învârte

în jurul noțiunii de sine, influențați, îmbătați de mândrie, urcăm pe culmile păcatului, ca apoi să ne prăbușim în moarte spirituală. TOȚI oamenii suferă de egoism, și cei mai mari și cei mici. Ajungem în acea situație când dăm vina pe alții, îi acuzăm pe alții pentru:

Falimentul nostru;

Familile destrămate;

Fuga de responsabilitate.

Egoismul aruncă vina, pasează vinovăția la cel de lângă. Refuză

să-și analizeze viața și să recunoască eșecul! Respinge îndemnările și sfaturile de bun simț. Egoismul te face să crezi că reprezinți prioritatea numărul 1 în orice context:

– Te închide;

– Aduce lipsa încrederii;

Înrobește;

– Ajungi să fii îngropat de propriile tale emoții;

– Aduce tot felul de ÎNCHIPUIRI;

– Te crezi marginalizat;

– Crezi că toți au ceva cu tine, că tu ești prea bun, de aceea ești lovit. Egoismul face casă bună cu mândria! Egoismul pune mai presus

de orice interesele proprii în dauna intereselor altora.

Exemplul concludent al egoismului clasic este cel al lui Acan, omul

care s-a gândit numai la el. Priviți-i acțiunile: – Am văzut;

– Le-am poftit;

– Sunt ascunse în cortul meu.

Știți ce înseamnă Acan? Acan înseamnă INSTIGATOR, adică un

egoist ce:

– Atrage pedapsa;

– Trăiește în păcat;

– Este o PIEDICĂ în calea binecuvântării.

Acesta este o pildă ca exemplu pentru a nu se repeta. Honore de Balzac afirmă: „Egoismul împarte cu ceilalți doar grijile și supărările.”

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Egoismul noua religie mondială

  1. Pingback: Egoismul noua religie mondială — Ciprian Barsan – Si ce ar folosi unui om sa castige toata lumea, daca si-ar pierde sufletul?

Comentariile sunt închise.