Când toată lumea se mărită, numai tu nu

Draga mea, 

E ok să simți un gol. Ești om. Știu. Nu ai vrea să simți asta, mai ales când ești înconjurată de persoane super spirituale care mai nu îți spun că acest sentiment e păcatos. Serios? Cine nu s-a luptat cu asta nu a trăit. Da, uneori arde acea durere, acea singurătate. Te întrebi ce poate fi greșit la tine. Îți zici să mai cobori din standarde, să mai dai un zâmbet, un tras din ochi, un like, un mesaj. Ori să îți schimbi garderoba, ori să pui machiaj. Doar că toate astea ori se termină în niște brațe oarecare, ori într-un pat cu niște servețele lângă tine. 

Pentru nopțile acelea când îți plângeai de milă, când plângeai de ajungeai în punctul în care nu mai aveai lacrimi, să știi că e în regulă. Ești fată. Tânjești după acel cineva. Asta nu înseamnă că nu Îl iubești pe Dumnezeu. Că El nu e totul. Da, paradoxal spus. Cum să simți dorința de a fi iubită și în același timp să Îl iubești pe Dumnezeu. 

Simplu. 

Sunt momente în care nu mai poți. Vezi cum mediul online e plin de ”save the date”, mai că nu pui ”lost the date.” Chiar, ar trebui să încerc asta. Nu zic că nu e greu. E. Și cine nu mă crede, asta e. E ușor să zici că nu e grea așteptarea dacă te măriți la 20 de ani, ori ai câte o relație azi și una mâine. Măi, dacă or fi excepții care nu au plâns din cauza singurătății, să dea cu pietre. Eu am plâns. O zi, două, o săptămână. Mi-am zis că nu sunt suficientă. Am făcut o dată greșeala să dau în niște conversații mai apă de ploaie. Am trecut prin toate anotimpurile într-o noapte. Și apoi mi-am dat seama că e bine. Că trăiesc. Așa. Singură. Am ajuns să îmi trăiesc singurătatea în doi. Eu și Dumnezeu. Și da, uneori uit asta. Da, uit și eu lucruri pe care le trăiesc cu inima. 

Dar din toate aceste susuri și josuri ale mele vreau să îți spun ceva. 

Doar trăiește. Atât. Să îți dau cazul meu. Că nu e bine să vorbești despre alții. Vreau să încep un proiect. Unul imposibil, dar asta m-ar ține într-un sat. Frica mea: ”de rămân în sat, rămân nemăritată”. Asta e doar una. Și merg eu la întâlnire la Scriptum. Sora mea îmi citește ceva de pe plăcuțele de acolo: ”Luptă plin de curaj pentru ceea ce Dumnezeu a pus în tine.” Și asta îți spun și ție. 

Citește mai mult:

https://www.boradoroteea.com/single-post/2018/03/01/Când-toată-lumea-se-mărită-numai-tu-nu

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.