Evanghelistul J. John mi-a povestit odată despre o călătorie pe care a făcut-o în India în urmă cu câțiva ani. La scurt timp după ce a ajuns acolo, a auzit despre o femeie evlavioasă, sora Theresa (nu Maica Teresa), care avea un dar puternic al cunoștinței. J. John a avut ocazia să o întâlnească și i-a spus: “Aș fi bucuros dacă ați avea un cuvânt și pentru mine.” El a spus că ea s-a întors și a plecat. J. John s-a temut că a ofensat-o. Dar ea s-a întors la el după o oră cu o listă care avea 13 puncte (dintre care unele l-au uimit că erau foarte exacte) și i-a spus următoarele cuvinte pe care el nu le va uita niciodată: “Lui Dumnezeu Îi place compania ta și îți cere să Îi dai 2 ore din timpul tău în fiecare zi. Atât a fost totul. La revedere.”
“Domnul vorbea cu Moise faţă în faţă, cum vorbeşte un om cu prietenul lui.” (Exodul 33:11)
J. John a luat-o în serios și vă pot spune că el nu a mai fost vreodată la fel. Personal cred că aceasta explică, măcar în parte, de ce J. John este unul dintre cei mai mari evangheliști ai zilelor noastre, nu doar în Marea Britanie, ci și în întreaga lume.
Cu ce îl ajută rugăciunea pe Dumnezeu? În primul rând, Lui Îi place să stea de vorbă cu tine. Nu îmi pot imagina o motivație mai bună la rugăciune decât aceea de a ști că lui Dumnezeu Îi place să mă aibă în prezența Lui. Îi place să stea de vorbă cu mine. Îi place să mă asculte! Nu se plictisește de cererile mele care se tot repetă. Nu îmi face morală dacă cerșesc în rugăciunea mea. Nu râde dacă fac cereri prostești, chiar impertinente uneori. Niciodată nu mă face să mă simt prost. La El nu găsesc niciodată respingere, doar acceptare totală.
Nu se poate mai bine de atât. David a spus; “Cât de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule, şi cât de mare este numărul lor! Dacă le număr, sunt mai multe decât boabele de nisip. Când mă trezesc, sunt tot cu Tine.” (Psalmul 139:17-18)
Citiți mai mult:
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.