Open hands

Îmi aduc și acum aminte de vremea copilăriei, când încă ni se permitea să fim inocenți, când cea mai mare grozăvie pe care o puteam face era să spunem ”Ion+Maria=Love” și să chicotim. În acea perioadă și dulciurile erau parcă mai bune pentru că le savuram altfel, cu apreciere. Iar când mănânci ceva cu apreciere, capătă alt gust. Atunci machiajul ne era cireșele culese direct din copac și mâncate după pofta inimii, astfel încât la sfârșitul zilei fața întreagă era numai o zeamă de cireașă. Imaginația era încă sub stăpânirea zmeilor, a basmelor, a poveștilor din folclor și a purității copilăriei. Pe majoritatea dintre noi nicidecum nu ne ducea gândul să chicotim când am citit scena de după cuptor din romanul ”Ion”, pentru că în mintea noastră curată, după cuptor te puteai duce doar pentru a te încălzi.

Nu povesteam și nici nu auzeam de sex, droguri, goliciuni și perversități care mai de care, neînchipuite. Toate erau subiecte tabu pentru copiii vremurilor noastre. Asta pentru că noi eram încă generația care roșea doar la auzul cuvântului unui organ de procreere. Desigur, mai erau și excepții, însă nu erau priviți cu ochi tare buni, spre deosebire de acum, când ni-i facem lideri și îi așezăm în fruntea clasei.

Pentru a citi întreg articolul accesați:

http://alinailioi.ro/wp-content/uploads/2017/10/Man-Looking-at-Sky.jpg