O, om!… ce mari răspunderi ai

de tot ce faci pe lume!

De tot ce pui în scris sau grai,

de pilda ce la alţi-o dai,

căci ea mereu spre iad sau rai

pe mulţi o să-i îndrume!

Ce grijă trebuie să pui

în viaţa ta în toată,

căci gândul care-l scrii sau spui

s-a dus… şi-n veci nu-l mai adui,

dar vei culege roada lui

ori viu, ori mort odată.

Ai spus o vorbă: vorba ta,

mergând din gură-n gură,

va veseli sau va-ntrista,

va curăţi sau va-ntina,

rodind sămânţa pusă-n ea

de dragoste sau ură.

Scrii un cuvânt: cuvântul scris

e-un leac sau e-o otravă!

Tu vei muri, dar tot ce-ai zis

rămâne-n urmă-un drum deschis

înspre Infern sau Paradis,

spre-ocară sau spre slavă.

Spui o cântare: versul tău

rămâne după tine

îndemn spre bine sau spre rău,

spre curăţie sau desfrâu,

lăsând în inimi rodul său

de har sau de ruşine!

Arăţi o cale: calea ta

în urma ta nu piere.

E calea bună sau e rea,

va prăbuşi sau va nălţa,

vor merge suflete pe ea

spre rai sau spre durere.

Trăieşti o viaţă: viaţa ta

e una, numai una;

oricum ar fi, tu nu uita,

cum ţi-o trăieşti, vei câştiga

ori fericirea-n veci prin ea,

ori chin pe totdeauna!

O, om! – ce mari răspunderi ai,

tu vei pleca din lume!

Dar ce scrii azi, ce spui în grai,

ce laşi prin pilda care-o dai,

pe mulţi, pe mulţi, mereu spre rai

sau iad o să-i îndrume.

O, nu uita!… fii credincios,

cu grijă şi cu teamă!

– să laşi în urmă luminos

un grai, un gând, un drum frumos! –

Căci pentru toate, ne-ndoios,

odată vei da seamă!…

de Traian Dorz

din Cântări Îndepărtate, Vol II al seriei Cântări Nemuritoare, Ed. Oastea Domnului, Sibiu, 2004, pag. 112

http://www.oasteadomnului.ro/2013/o-om%e2%80%a6