Istoria celor patru copii din Sf. Gheorghe, Mureș, rămași orfani de ambii parinti 


 Sunt Iacob Demian, pastorul Bisericii Penticostale din Sfîntu Gheorghe-Iernut, județul Mureș. După anul 2000 am deschis un punct de misiune în satul Dileu, în casa   văduvei Bosa Maria, bunica acestor copii. La întâlnirile noastre veneau și Tabita și Dumitru, părinții copiilor, cât și sora Tabitei cu soțul acesteia, din Tîrnăveni. Așa se face că ambele familii s-au alipit de Biserica din Sf. Gheorghe, aflată în cercul meu pastoral.

 Totul a fost frumos și bine până în aprilie 2013, când Dumitru, tatăl copiilor și-a pierdut viața într-un tragic și cumplit accident de circulație, prin ciocnirea a 2 tiruri, el fiind șofer pe unul dintre tir-uri. 

 În această situație, Biserica din Sf. Gheorghe, s-a angajat să o sprijine material și spiritual pe Tabita, rămasă văduvă la numai 29 de ani, cu 4 copii minori. 

 În 2016, după 3 ani de văduvie, o boală mai veche care păruse a fi fost vindecată, cancer, în contextul creat prin moartea soțului și a situației financiare precare, a recidivat.

 Grav a fost și faptul că biata femeie nu a avut curajul să spună nimănui nimic, stând în jur de două luni ascunsă, până când nu s-a mai putut ridica din pat. De-abia atunci și-a sunat sora cea mai apropiată, din Tîrnăveni, care a dus-o la medic, dar a fost prea târziu… 

 Astfel că, în august 2016, Tabita s-a dus și ea pe urmele soțului, lăsând în urmă 4 copii, între 4 și 14 ani, orfani de ambii părinți: Emanuel -14 ani, Sara -10 ani, Rut -6 ani și Miriam -4 ani. Familia lărgită și-ar dori să ajute copilașii (nepoții) cât mai bine, dar condițiile nu le permit să-i crească împreună, pe toți patru. Astfel că orfanii au suferit, involuntar, o a treia traumă sufletească: cele două fetițe mai mici, Rut și Miriam – au fost preluate de o soră a mamei, Corina, cu soțul ei Sorin, din Târnăveni, care mai au un băiat și o fată, mai mari; Sara, de 10 ani se află în îngrijirea unei alte surori a mamei, din Alba Iulia, care are încă două fete mai mari; iar unicul băiat, Emanuel a fost preluat de un frate al mamei, care locuiește în Dileu, familie care mai are un băiat de vârsta lui și încă doi copii mai mici.

 Cei drept, familia din Tîrnăveni care a luat în îngrijire cele două fetițe mai mici, și-a exprimat dorința de a-i crește pe toți cei patru copii, dar condițiile locative nu le permiteau acest lucru, având doar un apartament cu 2 camere, într-o casă cu mai mulți proprietari.  Ei se gândeau să își vândă casa din Tîrnăveni și să își cumpere una în Sf. Gheorghe, Orș. Iernut, dar tot nu reușeau să își cumpere una suficient de mare, pentru că nu aveau resurse suficiente…

 Astfel s-a născut ideea și nevoia de a construi o casă unde să locuiască toți copiii, imobil care să fie proprietatea copiilor, iar una dintre familii să se ocupe de creșterea lor.  La o întâlnire în biserica din Sf. Gheorghe, unde erau prezente și cele trei familii care luaseră în grijă copiii rămași orfani, a avut loc și un moment cu totul special. Fetița cea mai mică, aflând de intenția de reunificare a tuturor copiilor, a sărit bucuroasă la gâtul frățiorului ei mai mare, spunând: ”Am putea să fim din nou toți împreună, ca mai înainte?!” 

 Așa că i s-a pus familiei din Tîrnăveni întrebarea: “Dacă s-ar construi/cumpăra o casă pentru copii, ați fi dispuși să vă mutați cu aceștia, și să aveți grijă de ei?” Răspunsul a venit neîntârziat și plin de bucurie: ”Da!”

 Atunci ne-am întâlnit cu frații din biserică și am hotărât împreună să căutăm teren sau o casă potrivită. Mai multe persoane s-au implicat în căutarea terenului și s-au interesat de prețuri, au discutat unii cu alții, ca să vadă cum ar fi mai bine, iar în final au ajuns la concluzia că această casă, pe care o puteți vedea în VIDEOCLIP, ar fi oferta cea mai bună. Am obținut-o la prețul de 60. 000 de Euro. În prezent avem sub 25 % din sumă și ne încredem în Dumnezeu pentru restul. 

 Am început demersurile pentru ca imobilul să fie, integral, proprietatea copiilor, iar aceștia după ce-și vor fi terminat prezentul an școlar, să se mute la noua lor casă la care nu au visat vreodată. Dar EMANUEL poartă de grijă, El fiind Dumnezeul Minunilor și Tatăl Cel Mare și Generos al Orfanilor! Slăvit și binecuvântat să fie El în veci de veci!

 (postat cu aprobare: pastor Iacob Demian, Ludus)

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Salvează legătura permanentă.