Mă voi topi lăsând o urmă-n lume…


Mă voi topi lăsând o urmă-n lume

Pentru prietenii care m-au îndrăgit,

Iar pentru cei care mi-au fost dușmani,

Le las salutul sacru „i-am iubit ” !
Nu știu când va veni acel moment !

Poate la noapte, poate în zori de zi !

Dar tot ce îmi doresc e să am parte

Isuse drag, cu Tine în veșnicii.
Mă voi topi precum zăpada iernii

Gonită de un soare arzător

Înspre adâncul care țese

Sămânța ce-i ascunsă în ogor !
Mă voi topi de dragul mântuirii

Și întâlnirii cu-ai mei frați,

De dorul care m-a purtat prin lume

Pe drumul sfinților înaintași !
Mă voi topi ,dar nu știu ceasul

Când îngerul mă va lua !

Sunt sigur că va fi nespus de bine,

Acasă, lângă Isus,iubirea mea !
Din toate clipele care au fost frumoase

La părtășiile avute jos,

Nu pot să fie puse lângă acele

Care vor fi în ceruri cu Hristos !
Mă voi topi, dar pân’ atunci aș vrea

Să fiu un far care mai arde pentru Tine,

Acum, când noaptea este atât de grea

Să luminez acele suflete străine !
Mă voi topi, când voi sfârși lucrarea

În care Tu Isuse m-ai chemat,

Chiar de am plâns și am cântat cu lacrimi,

Să fii slăvit pentru al Tău talant !
Daniel Hîrtie

Acest articol a fost publicat în Bucuria sufletului. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.