„Va fi un vas de cinste, sfinţit, folositor stăpânului său, destoinic pentru orice lucrare bună” 2Timotei 2:21

Dacă eşti un copil al lui Dumnezeu prin credinţa în Isus Cristos, tu-I aparţii în exclusivitate numai lui Dumnezeu. Eşti numai şi numai al Lui, ca să te folosească aşa cum vrea El. Aceasta este ceea ce vrea să spună apostolul atunci când pune întrebarea: „Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, care locuieşte în voi, şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi nu mai sunteţi ai voştri?” (1Corinteni 6:19). Fiind creştin, eşti sfinţit, ceea ce înseamnă că eşti pus deoparte pentru scopurile speciale ale lui Dumnezeu.
Următorul incident ne va ajuta să vedem ceea ce înseamnă lucrul acesta. El s-a petrecut cu mai mulţi ani în urmă, în zilele când stiloul era instrumentul principal de scris. Un musafir a cerut gazdei un stilou. Când aceasta i-a dus câteva, el şi-a ales unul şi se pregătea să scrie. Dar gazda l-a oprit şi a spus: „Scuzaţi-mă, vă rog, nu mi-am dat seama că acest stilou a fost între celelalte. Vreţi să luaţi altul? Acesta este stiloul meu preferat şi am observat că ori de câte ori îl foloseşte cineva nu mai scrie uniform după aceea”. Avea, am putea spune, un stilou sfinţit. Era rezervat pentru a fi folosit în exclusivitate de ea însăşi. La fel, creştinii sunt puşi deoparte pentru a fi folosiţi numai de către Cristos şi pentru servirea Sa, şi nu trebuie să-i fie permis lumii să pună nici măcar degetul pe noi. Compromisul cu lumea împiedică lucrarea noastră pentru Dumnezeu. Să trăim astfel ca unii care am fost puşi deoparte pentru Domnul. Suntem ai Lui în exclusivitate.
Sfinţirea cere consacrare fără rezerve.
Cu drag , Gabriel Bădiţa