Nisa – mai poate fi câștigat războiul cu terorismul?


Nisa – mai poate fi câștigat războiul cu terorismul?
E o nouă dimineață îngălbenită de breaking-news peste tot în lume. Subiectul este același peste tot: Franța a fost din nou victima unui atac terorism. Numărul victimelor este iarăși înfiorător: peste 80 de morți, sute de răniți. În doar un an de zile, Franța contabilizează peste 200 de morți ca urmare a atentatelor teroriste ce au avut loc pe teritoriul său.
Avem parte de o solidaritate emoționantă. De lacrimi, de rugăciune, rețelele sociale devin adevărate altare de rugăciune. Acum ceva timp era Paris, apoi Belgia, acum Nisa. Ai putea crede că Dumnezeu trăiește în hashtaguri.
Dar, dincolo de asta, dincolo de lacrimi, de furie, de bucuria că cei dragi sunt bine, după fiecare astfel de atentat, o întrebare revine pe buzele tuturor: ce e de făcut? Mai poate fi câștigat războiul cu terorismul?
Nu vreau să par pesimist. Nu vreau să sune a sentință. Dar eu cred că acest război a fost pierdut. Terorismul este un flagel care nu există de ieri, de azi. Are resurse incredibile de regenerare. Ieri a fost Al Qaeda, azi ISIS, mâine, cine știe?
Ieri doborau avioane, intrau cu ele în clădiri, detonau bombe la metrou. Azi, iau un camion și intră cu el direct în oameni. Mâine, mâine ce arme vor folosi? Tocmai de aici rezultă dificultatea câștigării unui război contra terorismului. Nu are chip. Nu are voce. Nu are aceleași arme. Și, mai presus de orice, nu are suflet. Ucide orice. În numele unui război care numai sfânt nu este.
Mulți spun că teroriștii vor câștiga războiul cu lumea civilizată în momentul în care noi ne vom schimba stilul de viață. Când vom ceda terorii. Păi nu se întâmplă asta deja? Nu ne vedem orașele invadate de militari, de priviri suspicioase, de lucruri suspecte? Nu trăim fiecare zi cu frica că se poate întâmpla ceva?
Tot ce putem face în acest moment este să avem grijă de noi. Și de cei dragi. Și să încercăm să ne trăim viața nu ca înainte, asta nu prea se mai poate întâmpla, ci cu grijă, dar bucurându-ne de ea. Pentru că, vrem nu vrem, ne place sau nu ne place, spectrul terorismului face parte din viața noastră de zi cu zi.
Și nu, nu am face bine să ne iluzionăm că România nu poate deveni într-o zi scena unei astfel de piese macabre. Tot ce putem spera este că autoritățile au grijă să facă tot ceea ce pot ele ca să împiedice acest lucru.

Sursa: 

http://www.stiripesurse.ro/nisa-atentat-terorist_1143061.html

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Salvează legătura permanentă.