Se spune că odată o femeie a fost urmărită prin pădure de niște infractori care voiau să o jefuiască. Femeia a intrat într-o peșteră, pe care a găsit-o în calea ei, cu speranța de a se ascunde și a nu fi găsită.

Infractorii o căutau prin preajma peșterii iar ea le auzea vocile și pașii. Era extrem de îngrijorată pentru viața ei. Cu putinele forțe pe care le mai avea și cu multă disperare, începu să se roage către Dumnezeu.

„Dumnezeule atotputernic, pune-i pe îngerii tăi să coboare și să acopere intrarea, ca să nu mă găsească și să mă omoare”.

În acel moment, îi auzi pe bărbați apropiindu-se de peștera în care se afla și văzu apariția unui păianjen mic. Micul păianjen a început să țese o pânză la intrare. Femeia privea cu respirația tăiată și începu o altă rugăciune, de data aceasta mai îngrijorată:

„Doamne, ți-am cerut îngeri, nu un păianjen”. Și a continuat: „Doamne, te rog, cu mâna ta puternică pune un zid puternic la intrare, astfel încât oamenii să nu poată intra și să mă omoare”. Deschise ochii, așteptându-se să vadă un perete de piatră blocând intrarea, dar tot ce putu vedea era micul păianjen care se învârtea pe pânză.

Infractorii ajunseseră atât de aproape de gura peșterii, iar femeia, se simțea deja pierdută, și își aștepta moartea.

Când răufăcătorii se aflau în fața peșterii, păianjenul acoperise deja întreaga intrare. Apoi, ea ghemuită într-un colț cu capul acoperit de brațe auzi conversația:

– Să verificăm și în această peșteră.

-Nu. Inutil, răspunse unul dintre ei.

-Uite, există o pânză de păianjen! Este imposibil să fi intrat în această peșteră fără să o rupă. Să continuăm și să mergem mai departe.

REFLECŢIE:

Cerem lucruri care din perspectiva noastră umană sunt ceea ce avem nevoie, dar Dumnezeu ne dă acele lucruri mărunte care pot deveni mari, și pot face diferența.

Uneori cerem ca zidurile să fie în siguranță, dar Dumnezeu ne cere în schimb să avem încredere în El, să lăsăm puterea Lui să se manifeste și să facă, ca o pânză de păianjen să ne ofere aceeași protecție ca un zid.

Dacă ați cerut un zid și tot ce vedeți este o pânză de păianjen, amintiți-vă că Dumnezeu știe de ce avem nevoie cu adevărat.

Divinitatea niciodată nu greșește, El știe de ce avem nevoie și ce este mai bine pentru noi … El permite să se facă Voia Sa și nu a noastră.

Ai încredere în planul Său, și nu te teme de nimic, Om minunat, care ești parte din Creația Lui.”

(via Manuela Papalicef)

Inima sus! Acolo îi e locul.